Sudura Sudura inox aluminiu argon

TEHNOLOGIA SUDĂRII OŢELURILOR INOXIDABILE 9.1   -Clasificarea oteluilor inoxidabile  Cele mai uzuale sunt: -oteluri cu crom (feritice) – 12 – 23% Cr -oteluri Cr-Ni (austenitice) – 12 – 25% Cr si 2 – 25% Ni Din punctul de vedere al comportarii in instalatiile tehnologice , aceste oteluri , atunci cand  devin rezistente  la actiunea de corodare , li se comfera denumirea de anticorozive , iar cand  rezista la temperaturi inalte li se spun termorezistente sau refractare. Otelurile austenitice au proprietati fizice deosebite de ale otelului carbon , ceea ce trebuie avut in vedere la stabilirea tehnologiei de sudare. Aceste oteluri au coeficientul de dilatare liniara cu 40-50% mai mare si conductivitatea  termica de circa 2,5 ori mai mica decat a otelurilor carbon. Din acest motiv la sudarea acestor  oteluri apar urmatoarele probleme: -tendinta mare de deformare a constructiei sudate; -concentrarea caldurii pe o zona limitata, ceea ce determina o patrundere mai adanca a sudurii  in metalul de baza; -topirea mai rapida a metalului de baza.   9.2 – Depozitarea materialelor Materialele din otel inoxidabil vor fi depozitate în încaperi sau alte spatii protejate împotriva umezelii,prafului, sarurilor , particulelor de fier sau a altor impuritati, separat fata de otelurile carbon . Ele vor fi protejate împotriva zgîrieturilor provocate de contactul cu uneltele din otel carbon aschiile de la paturile sau platformele de sudare din otel carbon.Vor fi folosite pardoseli din lemn .

 9.3 -Pregatirea pentru sudare

  Debitarea si prelucrarea se poate face prin procedee mecanice ( foarfeca , polizor cu disc abraziv, masini unelte, masini de sanfrenat tevi  ) sau cu plasma . Marginile debitate nu trebuie sa prezinte: rizuri , denivelari  , bavuri  etc. În cazul în care aceste nergularitati depasesc limitele înscrise în documentatia de executie, atunci, acestea se vor poliza pâna la încadrarea în limitele de acceptabilitate specificate. Marginile pieselor cît si zonele alaturate (~ 20 mm ) trebuie sa fie curate, lipsite de oxizi, grasimi , vopsea , umezeala sau alte impuritati . Pentru curatarea pieselor din otel inoxidabil se vor folosi perii cu sârma din otel inoxidabil sau perii de plastic, materiale textile, sau solutii degresante. În cazul sudarii  unui otel inoxidabil cu un otel carbon , grundul pasivant de pe otelul carbon  va fi indepartat ca în figurile de mai jos : Otel carbon                               Otel inox ~ 1,5a                                                      t 6¸8mm Otel  inox          Otel carbon    t+3a                       Otel carbon             Otel inox a = calibrul sudurii   În cazul unor cerinte deosebite de rezistenta la coroziune si aspect piesele din otel inoxidabil se vor proteja  împotriva stropilor de metal topit cu o pelicula de praf de creta  cu apa , pe o latime de min. 200 mm de o parte si de alta a îmbinarii. În momentul începerii procesului de sudare emulsia aplicata trebuie sa fie deja uscata. Asamblarea se face prin puncte de prindere. Sudurile de prindere se vor executa cu  acelasi material de adaos , regim si procedeu de sudare ca la sudarea primului strat. Având în vedere faptul ca sudurile de prindere se includ în cordonul de sudura, acestea trebuie sa fie executate cu mare atentie si fara defecte – pori , cratere , fisuri , crestaturi. Eventualele defecte trebuie eliminate înainte de sudarea propriu-zisa prin polizare si resudare. Prinderea în puncte de sudura se face mai întâi la capete si apoi spre mijlocul intervalului . Lungimea punctelor de sudura va fi de 3 ori grosimea piesei mai subtiri, dar nu mai mare de 30 mm ( în cazul tablelor ) / 15mm ( în cazul tevilor ). Distanta dintre punctele de prindere trebuie sa fie mai mica  decât la otelul carbon  (maximum, 150 -200 mm).                9.4 – Scule     Ciocane si perii de sârma din otel inoxidabil pentru îndepartarea zgurii ; Discurile abrazive utilizate pentru operatiile de debitare, polizare, slefuire, sunt speciale pentru otel inox  

9.5 – Materiale de adaos folosite la sudare

  5.1. Pentru sudarea otelurilor austenitice (inox+inox) se folosesc electrozi, sârme, vergele  cu compozitie chimica asemanatoare cu cea a materialului de baza: – exemplu: tip E 316L (cel mai uzual); tip E 304; E 347 5.2. Pentru sudarea unui otel austenitic cu un otel carbon (inox+otel naval) se folosesc electrozi, sârme, vergele înalt aliate 9.6 -Sudarea   Sudarea se executa dupa asamblare sau montaj , la un interval de timp cât mai scurt ,pentru a evita  patrunderea în îmbinare a impuritatilor  care pot duce la aparitia unor defecte . Amorsarea arcului indiferent de procedeul de sudare folosit, se face într-un  punct ce urmeaza sa fie acoperit cu sudura . Amorsarile accidentale se vor remedia prin polizare cu discuri abrazive destinate pentru inox. Masuri tehnologice pentru sudarea otelurilor austenitice: -sarme sau electozi cu diametrul mic; -curenti de valoare scazuta; -viteze mari de sudare; -randuri de sudura filiforme , fara pendulari transversale; -in cazul sudarii din mai multe treceri, fiecare rând de sudura se va depune numai dupa racirea îmbinarii la 100ºC; -pentru o protectie mai buna a baii de sudura, arcul electric se va mentine cât mai scurt posibil; -in cazul sudarii pe ambele parti, înainte de sudarea pe a doua parte se curata radacina prin polizare sau prelucrari mecanice. Nu este recomandata craituirea arc- aer 9.6.1.Sudarea manuala cu electrozi înveliti Electrozii se aleg în functie de tipul materialului de baza : a.)     pentru sudarea otelurilor inoxidabile de acelasi tip, se vor folosi electrozi de acelasi tip cu materialul de baza; b.)     pentru sudarea otelurilor inoxidabile de tip diferit, se vor folosi electrozi de tipul materialu-lui de baza mai aliat; c.)     pentru sudarea otelurilor inoxidabile cu oteluri carbon, se vor folosi electrozi de tip E 309. Pentru punctele a.) si b.) , cei mai uzuali sunt electrozii E 316L. Se va suda în curent continuu -polaritate inversa DC + (polul plus la electrod ) . Diametrul electrodului se alege astfel : –          f 2 / 2,5 mm pentru primele treceri la îmbinarile cap la cap si colt cu prelucrare; respectiv pentru îmbinarile de colt fara prelucrare cu calibru mai mic de 3 mm; –          f 3,25 mm pentru umplere canal la îmbinarile cap la cap si colt cu prelucrare; respectiv pentru  îmbinarile de colt fara prelucrare cu calibru mai mare de 3 mm. Parametrii de sudare prezentati în continuare sunt orientativi , de aceea se va  tine cont si de valorile recomandate de producator  de pe pachetele de electrozi .  

Diametrul electrodului [ mm ]	Curentul de sudare [ A ]
2	35-50
2,5	50-80
3,25	80-120

9.6.2. Sudarea   WIG Pentru sudarea otelurilor inoxidabile se vor folosi materialele de adaos sub forma de vergele. Alegerea lor se va face pe aceleasi criterii ca la sudarea electrica manuala Gazul de protectie este ARGON  tip I1- conform EN 439 -cu puritate min. 99,996%. Se va suda în curent continuu , polaritate directa DC ^– (electrodul de wolfram la polul negativ) Electrozii de wolfram utilizati mai des sunt din wolfram thoriat ( 2% thoriu), diametrul de 1,6 mm sau 2,4mm.Valorile curentilor la care acestia sunt folositi se gasesc in tabelul de mai jos . Tabelul   5

Diametrul electodului [ mm ]	Valoarea curentului [ A ]	Diametrul vergelei [ mm ]
1,6 2,4	40 – 100 100 – 160	1,6 2 – 2,4

  La sudarea tevilor se foloseste obligatoriu perna de argon pentru protectia radacinii Tehnica sudarii este aceeasi ca la sudarea otelurilor carbon (este prezentata în cursul de sudare WIG)   9.6.3. Sudarea   MIG/MAG Pentru sudarea otelurilor inoxidabile se vor folosi sârme cu diametrul de 1 – 1,2mm. Alegerea materialului de adaos se va face pe aceleasi criterii ca la sudarea electrica manuala. Gazul de protectie: –  pentru sadarea MIG se utilizeaza sârma plina + gaz argon –  pentru sudarea MAG se utilizeaza sârma tubulara + gaz amestec Corgon (80% Ar + 20% CO2). Se va suda în curent continuu , polaritate inversa DC ⁺ (sârma electrod la polul pozitiv). Tehnica sudarii este aceeasi ca la sudarea otelurilor carbon (este prezentata în cursul de sudare MAG) Parametrii de sudare, orientativi, pentru sârma tubulara sif gaz amestec sunt prezentati in Anexa 1: Toate sudurile implica un grad de oxidare a zonelor adiacente coronului de sudare . Atunci cînd în documentatia de executie sunt specificate cerinte speciale de curatare a oxizilor ramasi dupa sudare, acestia pot fi îndepartati prin : decapare , periere sau slefuire . Decaparea  este considerata a fi cea mai buna metoda de curatare -din punct de vedere al rezistentei la coroziune – si trebuie aleasa ori de câte ori este posibila . Înainte de decapare cusaturile sudate trebuie curatate complet de zgura . Aceasta se face prin periere cu o perie de otel inoxidabil . Anexa 1 PARAMETRII PENTRU SUDAREA MAG SEMIAUTOMAT CU SÂRMĂ TUBULARĂ INOX 316L sau 309L Ø 1,2mmsI AMESTEC DE GAZE